Despre legătura dintre stres si diabetul zaharat, am stat de vorbă cu dna dr. Elisabeta Turos, medic specialist Medicină de Familie, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului:

Diabetul zaharat (DZ) este o boală metabolică, multifactorială, caracterizată prin valoare ridicată a glicemiei, tulburări ale metabolismului glucidic, lipidic și protidic, în condițiile unei deficiențe absolute sau relative de insulină.

Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă 90% din cazuri, restul de 10% fiind reprezentate de diabetul zaharat de tip 1 și diabetul gestațional (din cursul sarcinii).

DZ de tip 2 este strâns corelat cu epidemia de obezitate, consecință a stilului de viață nesănătos și a urbanizării, caracterizate prin stres excesiv, sedentarism și alimentație dezechilibrată.

Conform Studiului efectuat  de către Asociația pentru Studiul Obezității (ARSO, coordonat de Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman), în România, 21,3 % din populație este obeză, ocupând în acest fel locul 3 în lume, după SUA și Marea Britanie. O problemă alarmantă este faptul că obezitatea și, în consecință, diabetul zaharat de tip 2 apare la vârste din ce în ce mai tinere.

Dacă legătura dintre alimentație, lipsă de mișcare și obezitate este evidentă, relația stres-obezitate este mai complexă.

De fapt, ce este stresul?

Stresul este reacția organismului la situații critice, indiferent că situția respectivă reprezintă un pericol real, amenințător pentru viață (ex. un accident, un incendiu) sau doar este perceput de noi ca fiind periculos (ex. un examen, situații solicitante la școală sau la serviciu, evenimente sportive etc. ).

Stresul declanșează un răspuns biologic din partea organismului. Se eliberează hormoni, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care pregătesc organismul să facă față stresului prin creșterea ritmului cardiac, accelerarea respirației, încordarea mușchilor, creșterea tensiunii arteriale, creșterea nivelului de glucoză din sânge, toate acestea fiind parte a reacției de tip “luptă sau fugi” (fight or flight reaction).

Toate aceste modificări ne permit să acționăm astfel încât să facem față pericolului iminent. În mod normal, aceste efecte ale stresului nu sunt de durată.  Dacă persoana adultă sau copilul percepe viața de zi cu zi ca fiind una stresantă și periculoasă, stresul devine cronic, iar organismul reacționează printr-o stare de alertă continuă. Modificările hormonale și biochimice la nivelul organismului devin cvasi-continue și contribuie la apariția DZ tip 2 și a celorlalte boli ale civilizației (ateroscleroză, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale, astmul, BPOC, depresie, demență  etc.)

Capacitatea fiecăruia dintre noi de a face față stresului este diferită. Ceea ce reprezintă stres pentru unii, poate fi doar o mică problemă pentru alții.

Cauze de stres la copii

La fel și în cazul copiilor, cauzele de stres pot fi variate, în funcție de sensibilitatea, predispozițiile, situațiile și modelele familiale ale fiecăruia în parte.

Poate fi stres pentru copil dacă părinții au așteptări prea mari, nerealiste față de copil, raportat la capacitățile lui intelectuale sau înclinațiile lui.

De exemplu, dacă îl orientează în direcții greșite, care pe el nu îl atrag (să facă sport de performanță dacă nu este un copil competitiv, să studieze un instrument, deși nu are neapărat un talent muzical sau este un copil mai activ, care ar avea nevoie mai mult de mișcare), dacă îl compară cu alți copii din anturaj sau îl critică excesiv, afectându-i stima de sine, dacă îl solicită excesiv cu prea multe activități de timp liber, nelasându-i timp pentru relaxare.

Atenție! Copiii au nevoie de timp să se joace în voie! Este cea mai bună relaxare pentru ei după o zi solicitantă de la școală.

Cauze de stres la copii, în familie

Motiv de stres în cadrul familiei poate fi și dacă copilul se simte neglijat fizic sau emoțional din cauza faptului că petrece din ce în ce mai puțin timp împreună cu părinții lui. Motiv de stres poate fi și apariția unui frățior în familie, iar părinții nu mai reușesc să acorde atenția și afectivitatea satisfăcătoare nevoii copilului.

În astfel de cazuri apare și gelozia față de frate, care se poate manifesta printr-o serie de simptome fizice, de somatizare sau tulburări comportamentale.

Neglijarea emoțională apare și în cazul copiilor care sunt lăsați în grija rudelor, părinții fiind plecați în străinătate, sau în cazul acelor copii ai căror părinți, deși prezenți fizic, sunt absenți emoțional din cauza problemelor lor de sănătate (alcoolism, consum de droguri etc.) sau a dezechilibrelor lor emoționale (tulburări de comportament,  certuri în familie), devenind motiv permanent de îngrijorare și teamă pentru copil.

Cauze de stres la copii, în școală

La factorii de stres din familie se adaugă cele din mediul școlar, cum ar fi presiunea zilnică de a face față cerințelor  multiple, în condițiile în care sistemul educațional este unul centrat pe performanță. Trebuie să aibă rezultate foarte bune la toate materiile școlare, în felul acesta stresul este asigurat pe toată durata zilei petrecute la școală.

Însă școala nu înseamnă doar educație, ci este și terenul unde  copilul  își va exersa abilitățile de relaționare cu colegii de clasă și de școală și de adaptare la colectivitate. Aceste procese pot reprezenta surse de stres și se asociază uneori cu fenomene nedorite, cum sunt bullying-ul, rivalizările, hărțuirea emoțională sau chiar fizică.

 

Va urma!

 

Citiți și:

• Trăiește frumos ca să te simți bine în pielea ta
• Idei de gustări pentru pachețelul de la școală

 

 

Dna dr. Turos Elisabeta face parte din echipa de specialiști din Cluj-Napoca a Programului ”înCerc” de Prevenție a Diabetului Zaharat de Tip 2 și a Bolilor Civilizației.