De vorbă cu dna dr. Elisabeta Turos despre pașii pe care trebuie să-i urmeze părinții pentru a-și ajuta copiii cu risc de diabet zaharat de tip 2, în partea a doua a articolului scris cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului:

Care sunt pașii pe care ar trebui să-i urmeze părinții pentru a-și ajuta copiii cu risc de diabet zaharat tip 2?

Aș recomanda, în primul rând, să petreacă mai mult timp de calitate împreună, astfel încât să aibă ocazia să povestească cu copilul lor, ca acesta să aibă posibilitatea să-și spună supărările.

Apoi, petrecând mai mult timp împreună, va avea ocazia să-și observe copilul – lucru foarte important – pentru  că, de cele mai multe ori, copiii nu reușesc să-și identifice și să-și verbalizeze problemele. Prin urmare, părintele trebuie să fie atent la semnele și simptomele stresului la copil.

Semne și simptome ale stresului la copii

Acestea pot fi: dureri de cap, oboseală, simptome digestive (dureri abdominale difuze, diaree sau constipație, greață sau chiar vărsături), dureri osteoarticulare, mușchi încordați, încleștarea maxilalelor, copilul scrâșnește din dinți, simte nod în gât, are palpitații. Prezintă infecții respiratorii frecvente, are mîinile și picioarele reci și transpirate, mănâncă prea mult sau prea puțin, este nervos, agitat, iritabil, anxios, deprimat, lipsit de motivație, doarme prea mult sau prea puțin, nu reușește să adoarmă, se retrage, se izolează de familie și prieteni sau are momente de violență, se concentrează greu, e dezorganizat, pesimist, se îngrijorează permanent.

Părintele care  observă prezența la copilul lui a vreunuia dintre semnele și simptomele prezentate mai sus, este cel mai în măsură să-l ajute în gestionarea stresului, identificând cauzele acestuia.

Ce soluții avem?

Dacă sursa stresului este în relația lor de familie, atunci trebuie să încerce să caute împreună soluțiile. Poate fi nevoie de reducerea așteptărilor față de copil din partea părinților, de acceptarea dorințelor lui, de ascultarea lui empatică, de încurajarea lui în adoptarea unui stil de viață sănătos, atât în ce privește alimentația, cât și mișcarea. Uneori poate fi nevoie să se apeleze la ajutorul unui  profesionist –psiholog, nutriționist sau kinetoterapeut.

Trebuie încurajate mesele frecvente dar reduse cantitativ, consumul de alimente sănătoase, exercițiile fizice regulate. Se știe că acestea din urmă cresc în organism producția de endorfine, astfel ne binedispun, scăzând nivelul de stres.

În ce privește alimentația, să nu uităm că părintele este responsabil de a asigura hrana copilului lui, el poate decide ce alimente îi oferă, cum reușește să-l motiveze pe acesta să aleagă alternativele sănătoase.

Dar mai important decât orice încurajare ar fi ca părintele să facă împreună cu copilul tot ceea ce îl sfătuieste, să gătească împreună, sănătos, să facă mișcare împreună, știut fiind faptul că părinții sunt cel mai important model în viața unui copil.

Citându-l pe Confucius:  “Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică-mă şi voi înţelege!”

 

În concluzie, factorii de risc pentru diabetul zaharat de tip 2 la copii sunt:

• Obezitatea, ca și consecință a stilului de viață nesănătos, caracterizat prin alimentație dezechilibrată, sedentarism și stres
• Prezența diabetului la rude de gradul 1 sau 2
• Diabetul gestațional la mamă

 

Citiți și:

• Stresul si diabetul zaharat
• Idei de gustări pentru pachețelul de la școală

 

 

Dna dr. Elisabeta Turos face parte din echipa de specialiști din Cluj-Napoca a Programului ”înCerc” de Prevenție a Diabetului Zaharat de Tip 2 și a Bolilor Civilizației.