“Sunt convinsă că programul “înCerc” va avea un rol mult mai mare decât cel imaginat de inițiatori”

Ce sunt bolile civilizației?

Bolile civilizației (bolile datorate stilului de viață nesănătos) sunt boli întâlnite mai des în țările dezvoltate, industrializate decât în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Riscul de îmbolnăvire este determinat de modul de trai, în special de tipul de alimentație, de diminuarea activității fizice, consumul excesiv de alcool, pertubarea somnului, fumat etc.

Printre aceste boli se numără: obezitatea, prediabetul și diabetul zaharat de tip 2, dislipidemiile, sindromul metabolic, ateroscleroza (bolile cardiace ischemice, bolile cerebro-vasculare, ateroscleroza vaselor membrelor inferioare), demența (exemplu boala Alzheimer), depresia, diferite forme de cancer, bolile pulmonare non tuberculoză (astmul bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă), unele boli digestive (boala Crohn, încărcarea cu grăsimi a ficatului, ciroza hepatică), boala cronică de rinichi, osteoporoza etc.

Cum pot ele afecta copiii?

Copiii, ca și adulții, pot fi afectați de toate modificările apărute relativ brusc în stilul de viață. Adoptarea așa numitei “alimentații vestice”, prin creșterea disponibilității de produse alimentare hipercalorice, înalt procesate, cu conținut crescut de calorii, lipide saturate, acizi grași trans, sare, îndulcitori artificiali, răcoritoare carbogazoase de cofetărie – toate au făcut ca într-un volum scăzut să fie o cantitate mare de calorii, nesesizată de consumator, care percepe, în primul rând volumul alimentului ingerat.

S-a trecut astfel de la consumul de alimente sănătoase, cu ”densitate nutritivă mare” (bogate in vitamine, minerale, fibre alimentare), la un consum de alimente “cu densitate calorică mare”, ce conțin multe calorii, induc sațietate rapidă, induc dependență, intervenind pe sistemele de autoreglare moștenite genetic (cum ar fi sistemul endocanabinoid). Noul gust, lipidele adăugate, mărimea porțiilor atrag copiii și adolescenții, dar și adulții, care sunt tot mai grăbiți și se bucură de disponibilitatea pieții și de economia de timp. A scăzut drastic consumul de alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul și făina de porumb.

Adoptarea necontrolată a unui nou stil de viață, migrarea populației, cu adoptarea obiceiurilor alimentare din zona de reședință – toate acestea cresc riscul de apariție a unei noi patologii, datorată lipsei de adaptare a organismului uman la noile cerințe (alergiile alimentare reprezintă o altă patologie în creștere).

La schimbarea relativ brutală a alimentației s-a adăugat scăderea mișcării; în trecut, omul alerga să vâneze, căuta și găsea cu dificultate fiecare produs alimentar. Acum se adaugă progresele tehnologice: automatizarea producției, deplasarea cu mijloace automatizate, au apărut aspiratoarele, roboții de bucătătrie, telefoanele mobile, telecomenzile – toate acestea, însumate, au scăzut dramatic orice mișcare și au dus la creșterea fără precedent a greutății populației, cu consecințe multiple: creșterea ratei diabetului de tip 2, a bolilor cardio-vasculare, cancerului, bolilor osteo-articulare etc.

Care sunt cele mai mari riscuri nutriționale la care sunt expuși copiii din zilele noastre?

Copiii, ca și părinții lor, au adoptat un stil de viață nesănătos: preferă alimentele sățioase, care aduc multe calorii într-un volum redus, și-au redus consumul de legume și fructe, care conțin vitamine și săruri minerale, fibre alimentare, care sunt obligatorii pentru o creștere și dezvoltare normală, pentru un tranzit intestinal normal, pentru menținerea unei greutăți normale.

Prezența unor magazine cu fast food în vecinătatea școlilor este foarte dăunătoare, copiii putând să își cumpere nestingheriți aceste produse.

Raportat la statisticile existente și disponibile referitoare la persoanele cu risc de dezvoltare a unei boli a civilizației, cum apreciați evoluția sau, dimpotrivă, involuția acestor cifre?

Toate bolile civilizației au crescut alarmant în ultimile decade, paralel cu disponibilitatea financiară, disponibilitatea produselor alimentare, gradul de stres dar și, în paralel, cu nivelul de educație, când ne referim la populația globală.

Care apreciați că va fi contribuția Programului “înCerc” la stoparea propagării acestor boli ale civilizației în România?

Sunt convinsă că programul “înCerc” va avea un rol mult mai mare decât cel imaginat de inițiatori. Chiar daca numărul de copii implicați va fi de aproximativ 12.000, numărul beneficiarilor va fi înzecit, datorită propagării ideilor derulate în acest program către părinți, profesori, frați, surori, prieteni, vecini etc.

Rolul mass-media este inimaginabil, am această experiență. Mass-media poate difuza ideile programului “înCerc” la nivel național cu cea mai mare viteză, iar beneficiile, sunt convinsă, vor fi imediate, pentru un mare număr de subiecți.

Acesta este însă o singură piesă dintr-un “puzzle”, care sper, va deschide calea către un program național de prevenție, relevând prevalența crescută a patologiei metabolico-nutriționale la copiii din România, dar și rezultatele bune, anticipabile, cunoscând seriozitatea și profesionalismul celor implicați în derularea acestui program de prevenție.

Programul “înCerc” a fost lansat în luna septembrie 2017 la Ploiești. Dacă doriți mai multe informații despre program, vă rugăm să ne contactați la datele disponibile în secțiunea Contact