Acest lucru pare imposibil! La urma urmelor, kilogramele nu apar ca din aer – copilul a trebuit să mănânce. Uneori însă, părinții nu iau în seama ceea ce copilul mănânca între mese: diferite feluri de gustări, băuturi răcoritoare sau gustări seara. Acestea sunt așa-numitele calorii lipsite de valoare care, în afară de un plus de energie, nu au nicio valoare nutritivă. Mai multe detalii despre acest aspect găsiți în secțiunea dedicată nutriției.

Obezitatea este asociata cu comportamentele alimentare. Copiii văd cum se hrănesc bunicii și părinții și la fel vor face și ei. De aceea vorbim și de așa numita genă a obezității sociale. Dar noi decidem ce mâncăm, în ce cantitate și când și dacă facem activitate fizică regulată.

Alimentele foarte procesate conțin cantități mari de aditivi sub formă de conservanți sau potențatori de aromă. În plus, acestea au, de obicei, în componența o mulțime de sare, grăsimi, care sporesc aroma. Ca rezultat, produsele sunt mai gustoase, au un termen de valabilitate mai lung. Prin urmare, recomandările nutriționistilor sunt să ne ferim de astfel de produse, deoarece nu numai substanțele chimice conținute în ele, cât și întreaga lor compoziție nu sunt propice pentru sănătatea noastră.

Peste 70% dintre copiii obezi la vârsta de 6-7 ani vor fi obezi și la 10 ani. Copilul crește, dar nu va scăpa de obezitate, fiindca aceasta este o boală asociată obiceiurilor alimentare. În cazul în care copilul nu se schimbă, această problema nu numai că nu va disparea, ci se va adânci până la vârsta adultă. Adolescentul obez este împovărat cu un risc mai mare de șase ori de a deveni un adult obez decât un adolescent cu greutate normală.
Acest mit, cum că obezitatea „trece” cu vârsta, este fals și periculos. În cazul în care un copil este obez sau supraponderal, schimbări trebuie făcute pe loc, atunci când este mai ușor și când beneficiile vor fi mai mari. Din păcate, supraalimentarea copilului din perioada neonatală (conform principiului „Dolofan e mai sănătos”) are consecinte nefaste asupra sănătății copilului. În toate celelalte cazuri, supraalimentarea unui copil la vârste fragede este extrem de dăunătoare!

Este o dietă care are la bază excluderea glutenului din alimentație. Surse de gluten sunt grâul, secara, orzul.
Conform indicațiilor medicale, dieta fără gluten este pentru persoanele cu alergie la gluten sau boală celiacă. De asemenea, este recomandată copiilor cu autism. În prezent, au loc cercetari pentru a identifica daca eliminarea glutenului din alimentatie poate avea o influența si asupra altor boli și poate îmbunătăți calitatea vieții.

Dieta fara gluten nu este usor de urmat. Este necesara eliminarea totala din alimentatie a unor produse prezente in mod obisnuit in bucataria noastra. Utilizarea fara indicatii medicale clare a acestei diete este irationala. In plus, aceasta dieta poate duce la deficiente minerale (fibre, acid folic, zinc, fier, magneziu)

Copilului meu nu are voie să-i fie foame. MIT!

Uneori, părinții se tem că copilului lor îi va fi foame, așa că îi oferă câte ceva de mâncare tot timpul, conducând la dezvoltarea excesului de greutate corporală. Foamea este o stare complet naturală și poate apărea cu aproximativ jumătate de oră înainte de masă.

Dacă vom adera la principiul de 5 mese regulate pe zi, la interval de 3 ore, mese alcătuite corespunzător, nu ne vom mai teme de atacurile de foame.

Sațietatea este dată de volumul alimentelor consumate, nu de valoarea lor calorică. Trucul este ca la o masă să consumăm alimente variate, astfel încât volumul lor să dea senzația de sațietate, dar valoarea lor calorică să ne permită dezvoltarea adecvată.

Tabelul prezintă produse a căror valoare calorică este foarte apropiată, iar compoziția și volumul (sațietate în curs de dezvoltare și efectul biologic asupra organismului) în mod clar distincte.